Candidatul PDL la șefia CJ Sibiu vrea organizare administrativă cu 14 regiuni

Candidatul PDL la șefia CJ Sibiu, deputatul Cornel Știrbeț, propune un proiect de reorganizare administrativ-teritorială în 14 regiuni, în care Sibiul ar urma să fie centrul unei regiuni care să includă Mureș și Alba, proiectul urmând să fie lansat spre dezbatere publică.

Deputatul PDL Cornel Știrbeț, candidat la președinția Consiliului Județean Sibiu, a prezentat, miercuri, într-o conferință de presă, principalul proiect pe care și l-a propus în cazul în care va câștiga alegerile locale, și anume reorganizarea administrativ-teritorială a țării în 14 regiuni, Sibiul urmând să fie centrul unei regiuni care cuprinde și județele Mureș și Alba, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit acestuia, cele șapte regiuni de dezvoltare actuale au fost făcute „pentru a satisface cerința de preaderare la UE” și nu sunt funcționale.

„Aceste regiuni s-au constituit artificial, nu au avut practic nicio activitate și niciun rol în atragerea de fonduri europene sau crearea de proiecte mari. Actualele regiuni funcționează doar ca o uniune de județe care pot colabora între ele, dar nu au putere de decizie proprie. Ca urmare, dacă două sau trei județe nu se înțeleg, regiunea nu poate face nimic, din acest motiv sunt practic nefuncționale”, a declarat deputatul PDL.

Proiectul pe care Știrbeț îl va lansa în curând în dezbatere publică nu presupune desființarea județelor actuale, ci înființarea a 14 regiuni, alcătuite din câte trei județe. Excepție ar fi regiunea cu reședința în municipiul București, care ar avea în componență două județe și municipiul București. Municipiile reședință de regiune au fost stabilite „pe baza nivelului actual al dezvoltării economice, a perspectivelor de dezvoltare economică, socială și culturală, de existența aeroporturilor, de numărul populației și de alte criterii de ordin socio-cultural”.

Astfel, cele 14 regiuni ar avea reședințele în municipiile București (municipiul București și județele Giurgiu și Ilfov), Arad (Arad, Gorj și Hunedoara), Brașov (Brașov, Covasna și Harghita), Cluj-Napoca (Bistrița-Năsăud, Cluj și Sălaj), Craiova (Dolj, Olt și Vâlcea), Constanța (Călărași, Constanța și Tulcea), Galați (Brăila, Galați și Vrancea), Iași (Bacău, Iași, și Vaslui), Oradea (Baia Mare – Maramureș, n.r.-, Bihor și Satu Mare), Pitești (Argeș, Dâmbovița și Teleorman), Ploiești (Buzău, Ialomița și Prahova), Sibiu (Alba, Mureș și Sibiu), Suceava (Botoșani, Neamț și Suceava), Timișoara (Caraș-Severin, Mehedinți și Timiș).

Proiectul prevede o perioadă de tranziție: până la alegerile din 2016, regiunile ar putea fi conduse de un comitet director, cu atribuții executive, format din cei trei președinți de consilii județene care vor fi aleși în 10 iunie 2012, și de un consiliu regional, format din toți consilierii județeni aleși, consiliu cu atribuții deliberative. După alegerile din 2016, consiliul regional ar fi format din 55-61 de consilieri regionali, în funcție de numărul populației fiecărei regiuni, aleși prin vot. Aceștia vor alege dintre membri un președinte, trei vicepreședinți – reprezentanți ai celor trei județe și un secretar executiv.

O a doua etapă propusă de Cornel Știrbeț, care ar putea începe la sfârșitul anului 2014, este organizarea districtuală, districtele fiind constituite din două sau mai multe municipii, orașe sau comune, acoperind un teritoriu cu o populație de cel puțin 5.000 de locuitori.

El a spus că nu a realizat „acest proiect pentru a face regiunea Sibiu sau pentru a pune Sibiul în centrul unei regiuni, ci pentru asigurarea condițiilor de dezvoltare și atragerea de fonduri europene, de atragere de investitori mari”.

„Proiectul propus este unul care este apolitic. Îl propun spre dezbatere în campanie electorală fiindcă eu consider că acum este momentul cel mai potrivit pentru lansarea unei astfel de dezbateri”, a declarat Știrbeț.

Deputatul PDL va transmite, până luni, acest proiect tuturor candidaților la președinția consiliilor județene, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziție, primului ministru și partidelor parlamentare, „pentru a iniția o dezbatere serioasă pe această temă”.